Sustenabilitatea în Educație prin Metodologia de Design Thinking – Pasul unul – Empatia

scroll

În contextul crizei generate de pandemie, a găsi soluții într-un termen foarte scurt la probleme existențiale referitoare la viața omului s-a dovedit a fi o maximă necesitate.

În această perioadă, pe lângă măsurile luate de autorități, societatea civilă împreună cu unități de învățământ superior, diverse cluburi educaționale orientate spre tehnologie și firme private s-au mobilizat pentru a veni în ajutorul medicilor și asistentelor din spitale (secții ATI, UPU și servicii de ambulanță), au creat diverse echipamente de protecție necesare în lupta anti-COVID-19. Practic, s-au format ad-hoc echipe multidisciplinare (medici, ingineri, sociologi, psihologi, economiști etc) acționând pentru o cauză comună [1] [2].

În toată această perioadă s-a simțit necesitatea educării oamenilor într-un anumit spirit, cel de a lucra în echipă, de a acorda / inspira încredere, de a-și exprima creativitatea, de a avea curaj în luarea deciziilor în cadrul grupurilor, în vederea găsirii celor mai bune soluții pentru rezolvarea în timp real și cu costuri reduse a unor probleme, indiferent de natura lor.


1. Introducere

Pornim în această frumoasă aventură de la definiția cuvintelor Sustenabilitate [3], Empatie [4], Motivație [5], Educație [6] și bineînțeles Solidaritate [7], accentuând rolul Empatiei și al Motivației în educarea generațiilor care urmează.

Când vorbim despre sustenabilitate prin educație vorbim despre generații care pot fi învățate să gândească și să acționeze sustenabil.

Într-o economie sustenabilă oportunitatea realizării unui produs sau serviciu este dată în primul rând de utilitatea acestuia pe piață. Dar dincolo de faptul că acest produs va fi realizat cu resursele disponibile în acel moment pe piață, producatorul are responsabilitatea pentru ceea ce se creează, protejând resursele necesare și pentru uzul generațiilor următoare.

Pentru a identifica soluția la o problemă este necesară cunoașterea în profunzime a cauzei acesteia. În obținerea sustenabilității prin educație, la rezolvarea problemelor intervine empatia, acea abilitate cu care te naști, însă pe care o poți cultiva și care îți dă și motivația de a face, de a fi solidar în atingerea unui scop.

Toate acestea duc la necesitatea educării unor generații care să fie suficient de empatice încât să înțeleagă în detaliu nevoia, să fie motivate să găsescă o rezolvare pentru nevoia respectivă din solidaritate pentru comunitatea în care trăiesc, cu resursele pe care le dețin, fără a afecta resursele generațiilor următoare.

De ce ar face tinerii acest lucru?

Ne îndreptăm spre o perioadă de criză a resurselor, dezastre naturale provocate de schimbările climatice, mobilitate crescută a populației, care generează crize umanitare și alte astfel de probleme, iar ințelegerea nevoilor va ajuta la găsirea de soluții pentru abordarea problemelor, atât din punct de vedere socio-uman, tehnologic, medical, cât și economic.

2. Educarea tinerei generații, de la cele mai mici vârste, prin metodologia design thinking, având ca metodă de predare peer learning

Cât de important este să educăm generațiile tinere să gândescă sustenabil?

Se poate realiza acest lucru și, dacă da, cum?

Sunt întrebări pe care mi le-am pus și la care am găsit deja răspunsuri.

Timpul petrecut cu copiii și tinerii, feedback-ul lor după activitățile pe care le facem la Hub-ul Educațional Learnex mi-au arătat că nu trebuie să ai o anumită vârstă pentru a înțelege ceva, dacă acel „ceva” este explicat într-un mod plăcut.

Rezultatele pe care le-am avut cu copiii si tinerii în cei 5 ani de activitate m-au determinat să creez un concept educațional.

Inițial, acest concept educațional era bazat pe trei piloni: antreprenoriat – tehnologie – creativitate. Acest concept prinde contur și îl îmbunătățesc în timp funcție de feedback-ul primit cu ocazia proiectelor gândite și realizate de copii cu ocazia participării la concursuri sau expoziții.

2.1 Metodologia „Design Thinking

            Design Thinking este o metodologie care se predă de regulă ca și curs postuniversitar la mari universități ale lumii precum Stanford, Harvard, Cambridge și este implementată în mari companii multinaționale [8].

            Aceasta metodologie este centrată pe om, căutând nevoia comunității, gândind ce este fezabil din punct de vedere tehnic, dar și viabil din punct de vedere financiar, lucrând în 

echipe multidisciplinare (economiști, ingineri, sociologi etc), în funcție de natura problemei.

Aceasta metodologie presupune 5 pași:

Pasul 1 este să „empatizezi” – să afli care sunt problemele reale care trebuie rezolvate, apoi 2: „să definești problema”, al 3-lea pas este „brainstorming”-ul, de a face liste, de a scrie idei și de a genera soluții posibile. Pasul 4 este de construirea unui prototip sau crearea unui plan. Ultimul pas, 5, este să testezi ideea și să cauți/obții feedback de la alții (Figura 1).

Cursuri Design Thinking

Figura 1. Metodologia bazată pe soluții Design Thinking

2.1.1. Empatie – Motivație – Informație transmise prin eliminarea decalajului dintre generații.

          Primul pas în metodologia „Design Thinking” este empatia.

            Voi puncta în această lucrare cât de importantă este empatia în procesul educațional și decizional și cât de mult poate ea să unească o comunitate pentru un scop dat (economic, social, cultural etc.) [9]

Definițiile din diferite culturi pentru empatie fac referire la o gamă largă de stări emoționale, însă specialiștii consideră că empatia este capacitatea de a înțelege sau a simți ceea ce simte o altă persoană, din perspectiva acesteia. A te pune în locul altcuiva poate fi dificil, mai ales când acesta suferă, dar este foarte util, căci permite înțelegerea momentelor prin care trece persoana respectivă. Empatia este acea trăire care dă naștere unei tendințe comportamentale de ajutorare naturală, spontană a celorlalți și de exprimare a compasiunii. La polul opus, ca trăire, se află indiferența. [10] [11]

“Empatia este definită, deci, ca fiind capacitatea de a percepe motivațiile, gândurile și sentimentele unei alte persoane.”

Un studiu realizat la Centrul de Cercetare pentru Dezvoltare a Adolescenților de la Universitatea Utrecht din Olanda a descoperit că empatia afectivă a unui copil prezice nivelul său de empatie cognitivă ca adolescent.

În anul 1996, în urma unui experiment realizat în Italia, o echipă de cercetători a descoperit un grup de neuroni cu rol relevant în sfera empatiei, pe care i-au denumit neuroni-oglindă. Aceştia ne ajută să realizăm un soi de simulare într-o realitate virtuală a acţiunilor celeilalte persoane, astfel încât să putem da un înţeles comportamentului acesteia, să îi înţelegem felul de a gândi, de a simţi, să îi intuim acţiunile şi să empatizăm cu ea. [12]

Psihologul Laura Maria Cojocaru, care a studiat comportamentele oamenilor şi din această perspectivă, este de părere că ”neuronul-oglindă” este pentru psihologie ceea ce este ADN-ul pentru biologie. Mai exact, un fel de celulă de bază a comportamentului uman. Totodată, specialista afirmă că atunci când ne imaginăm în detaliu că facem o anumită activitate, abilitatea nu se pierde în timp, ci se menţine intactă, iar existenţa neuronilor-oglindă s-a demonstrat, în practică, că influenţează cel puţin trei aspecte ale vieţii noastre: empatia, conștiința de sine și mesajul” transmis peste generaţii.

“Empatia este acea capacitate a unui individ  de a se pune în “papucii” cuiva, de a înţelege starea emoţională a celuilalt, de a percepe ceea ce percepe celălat,  deci, parţial, starea interioară a unei persoane, este creată prin empatie şi în noi înşineEmpatia are o mare importanță în reglarea comportamentului, deoarece oamenii nu ar putea colabora eficient dacă nu s-ar adapta la starea emoţională a celor din jur, iar neuronii-oglindă au rolul de a acorda trăirile proprii cu cele ale altor persoane”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru. [13]

2.2. Metoda „Peer learning” [14]

Auzim în ultima vreme despre  micro-learning, personalizare, gamificare și prietenie mobilă.

„Peer learning” sau „învățareade la egal la egal” tinde să prindă contur, datorită eficienței sale. Eliminarea diferențelor de generație sau, în cazul adulților, eliminarea ierarhiei organizaționale (la locul de muncă) aduce mai multă deschidere, menținând motivația și pasiunea pentru învățare.

Practic,  învățarea de la egal la egal se referă la faptul ca elevii predau altor elevi.

În cadrul Hub-ului Educațional Learnex (http://www.learnex.ro/) studenții și masteranzii predau elevilor de liceu, iar elevii de liceu elevilor de școală generală. 

Ceea ce se întâmplă în cadrul Learnex este similară cu învățarea de la colegi la locul de muncă (ucenicia), astfel încât metoda noastră poate fi folosită și în cadrul companiilor.

            În 2010, revista Solutions a raportat că „British Telecom a economisit 12.000.000 de dolari pe an folosind o soluție de învățare open-source și încurajând predarea între colegi.” [15]

În cadrul Learnex, vorbim de eficiența învățării de la egal la egal, întrucât elevii sunt mult mai deschiși în împărtășirea experiențelor, iar  angajații companiilor, la rândul lor, înțeleg problemele cu care se confruntă zilnic.

În ambele cazuri ne confruntăm cu nevoia de empatie pentru rezolvarea problemelor externe, însă și de problemele legate de coeziunea grupului.

Aici, rolul liderului în cadrul grupului, indiferent de vârstă, este esențial. Un lider simte nevoia unui grup și o modelează ca pe o entitate vie, scopul fiind unul comun – găsirea unei soluții fezabile și viabile pentru crearea unui produs/serviciu.

Folosind metodologia design thinking de la cele mai mici vârste, cu ajutorul metodei de predare peer learning creăm generații care să gândească și să acționeze sustenabil.

2.2.1. Aplicarea metodei Peer-learning în cadrul Hub-ului Educațional Learnex

În ultimii cinci ani, am inițiat și dezvoltat proiecte cu copii și tineri cu vârste între 7-25 ani.

Am inceput cu predarea Cursului de Antreprenoriat “Smile to your future”, pe care l-am gândit și scris, inițial, pentru copii cu vârsta cuprinsă între 7-9 ani.

O parte dintre obiectivele cursului sunt:

  • Dobândirea curajului de a te baza pe ajutorul altcuiva și creșterea încrederii în coechipieri;
  • Menținerea și susținerea punctului de vedere propriu evitând crearea unor situații tensionate;
  • Îmbunătățirea capacității de planificare;
  • Dezvoltarea capacității copiilor de a lua decizii în cadrul grupului.

Deși acest curs fusese gândit pentru copii cu vârsta de 7-9 ani, am predat și copiilor și tinerilor cu vârste între 10-12 ani, 14-15 ani, 17-18 ani.

Număr beneficiari direcți Vârstă/Activitatea
20 7-9 ani
22 10-12 ani
12 14-15 ani
226 17-18 ani

Ceea ce am constatat a fost faptul că, pe măsură ce categoria de vârstă creștea, creativitatea copiilor, capacitatea de a lucra în echipă, a gândi ca o echipă scade. De cele mai multe ori, copiii cu vârstele între 11-12 ani au mai mult curaj în exprimare și sunt mult mai hotărâți decât cei din categoria de vârstă 14-15 ani, respectiv 17-18 ani.

Unul dintre motivele pentru care adolescenții sunt lipsiți de inițiativă, spun specialiștii, este lipsa de acordare a încrederii din partea adulților. De cele mai multe ori, noi adulții considerăm că adolescenții sunt insensibili și lipsiți de empatie. Oamenii de ştiinţă atribuie comportamentul adolescenţilor, hormonilor şi a schimbărilor ce se produc in perioada de varsta 12-18 ani. https://www.descopera.ro/stiinta/10283641-ce-se-ascunde-in-creierele-adolescentilor. Concluzia lor este ca adolescenţi nu adoptă un comportament dificil doar pentru a-şi scoate părinţii din sărite, ci pentru că sunt supuşi unor schimbări hormonale pe care nu ştiu cum să le gestioneze. 

Realitatea este că adolescenții petrec mult timp încercând să se concentreze pe propriile lor sentimente, dar acest lucru nu provine din insensibilitate, ci din starea lor de dezordine hormonală.

Această teorie vine să susțină cele descoperite de mine în cadrul cursului de antreprenoriat prin analiza SWOT a grupului. Un prim pas în stabilirea direcțiilor de dezvoltare a (pre)adolescentului  este de a-l ajuta în stabilirea identității / a Eu-lui.

Uneori, adolescenții care par duri sau nepăsători sunt de fapt timizi. Vor să-i ajute pe ceilalți, însă nu știu cum să procedeze în această situație. O analiză de tip SWOT pe plan personal – analiză pornită de la individ la grup – pe însușiri Forte versus însușiri <<mai puțin bune>> a ajutat la înțelegerea propriului Eu. Înțelegerea sentimentelor (stărilor), trecând de la stările interiorizate și simțite la nivel de individ la cele simțite de întregul grup ca fiind specifice vârstei, adică normale, a dus la o deschidere a (prea)adolescentului față de restul grupului. În exercițiul făcut, adolescenții au realizat că de multe ori însușirile <<mai puțin bune>> pot fi considerate ca fiind însușiri Forte.

Exemplu:

Sensibilitatea/Emotivitatea/Empatia erau trecute de fiecare dată în partea celor <<mai puțin bune>>.

După dezbatarea ideii: „ce ne aduce sensibilitatea, emoția și empatia?” concluzia a fost că a fi sensibil, a simți și a  transmite emoție de multe ori reprezintă Forță, iar empatia te face să înțelegi nevoia celui de lângă tine. Atunci când (pre)adolescent-ul își dezvoltă o opinie stabilă despre el, are deschiderea de a se alătura unui grup și de a construi ceva împreună.

Asta rezultă și din feedback-ul de la cursurile de antreprenoriat predate:

 „Am învățat cum să-mi transform punctele mai puțin forte în puncte tari, am învățat că trebuie să lucrez mai mult la viitor și am primit o lecție de viață prin înțelegerea și ajutorul primit” // „Am învățat că într-o echipă fiecare își are locul stabilit și că un angajat nu este un simplu angajat, ci un partener care poate fi alături de tine sau nu. Depinde doar de tine cum știi să-ți aduci oamenii aproape și mai ales cum știi să îi ții aproape” // „Am învățat să lucrăm într-o echipă. Acest curs m-a ajutat să-mi dau seama cât de important este ceea ce vreau să fac pe viitor” // „Structura acestui curs mi-a plăcut foarte mult, deoarece nu s-a încercat dezvoltarea spiritului antreprenorial, prioritar, ci să ne dezvoltăm pe noi, pentru ca spiritul antreprenorial să răsară ca o floare, urmare a muncii pe care am făcut-o noi„ // „M-am simțit, poate pentru prima dată apreciată (asta am văzut atunci când mi-am prezentat planul de viitor). Ne-ați unit.” // „După această experiență îmi doresc cu adevărat să mă implic. Vreau să fiu mai deschisă și mai sigură, să arăt că pot fi un om important” // “Acest curs a fost o lectie de curaj, implicare, încredere și descoperire de sine”.

După această analiză SWOT, ce a dus la deschiderea spre a construi împreună, am putut reveni asupra laturii practice a cursului. O mai bună înțelegere a Eu-ului a dus la înțelegerea partenerilor de grup și implicit la colaborarea cu ei.

Practic, Empatia-a generat-Motivația de a construi împreună.

Din cele observate în cadrul proiectelor Hub-ului educațional, motivația de a face și pasiunea sunt mult mai ușor de transmis de la o generație la alta dacă acestea sunt mai apropiate de vârstă. Ritmul alert în evoluția tehnologiei ne obligă, practic, la eliminarea diferențelor de vârstă, cu atât mai mult cu cât copiii simt altfel viitorul, iar tehnologia este mult mai ușor de înțeles pentru ei.

 Toate acestea sunt susținute și de studiile mai multor cercetători neurologi și psihologi. [16]

În anii 2018-2019 am dezvoltat două proiecte educaționale Școala de vară de Robotică Learnex, proiecte dezvoltate prin Fondul Științescu.

Ambele proiecte s-au adresat copiilor și tinerilor cu vârste cuprinse între 6-16 ani, profesorilor din învățământul primar/gimnazial și cadrelor didactice. Alături de cadrele didactice implicate în proiect, am urmărit evoluția copiilor, mergând pe luarea de feedback, necesar atât pentru îmbunătățirea activității de predare, cât și folosirea lui ca instrument de atragere a copiilor și cadrelor didactice spre acest tip de învățare prin experimentare. Practic, am stimulat interesul copiilor către aprofundarea disciplinelor exacte. I-am ajutat să aibă o abordare integrativă a oricărei probleme, să fie capabili nu doar să o identifice, ci și să caute soluții de impact. I-am învățat cum să gestioneze un proiect de la început la sfârșit, să se integreze și să caute feedback de la alți useri, integrându-l în soluțiile lor, să devină inventatori, creatori, nu doar consumatori de tehnologie. Proiectele s-au finalizat prin proiecte de tip “Smart City” gândite și realizate de copii de la 6—16 ani, având ca traineri studenți și masteranzi din domeniul tehnologiei și pedagogiei.

            Aportul meu, ca adult, a fost de a crea cadrul prin care copiii si tinerii să lucreze împreună și asta pentru că tinerii simt viitorul. Noi, adulții, trebuie să-i susținem și să-i canalizam în direcția potrivită. Deschiderea spre colaborare venită din partea adulților, maniera prietenoasă și motivantă au dus la deschiderea copiilor și tinerilor spre colaborare. Am eliminat atitudinea superioară creată inevitabil prin vârsta pe care o aveam, lucrând la partea de emoție, la ce simt copiii în timp ce lucrează împreună. Fiecare copil este diferit și trebuie determinată nevoia de învățare, pentru a-i da autonomie în procesul educațional.

RESULTATE

Finalitatea proiectelor:

Anul 2018 – Beneficiari direcți

Număr beneficiari direcți Vârstă/Activitate
64 5-13 ani – Scoala De vara- Learnex
57 8-11 ani – Ateliere Robotica- Scoala Altfel
25 8-13 ani –  Halloween Science Party

Anul 2018 – Beneficiari indirecți

Număr de beneficiari indirecți Categoria Impactul asupra beneficiarilor indirecţi
268 Parinti Parintii copiilor care au participat la Ateliere de Robotica
42 Profesori, psihologi, Inspectoratul Judetean Scolar Brasov Proiect Sanatatea in Scoli
125 Parinti Prezentare Proiect Scoala de Robotica – Scoala gen.15 si Scoala Prems
2500 Parinti, copii si profesori Participarea la Noaptea Cercetatorilor
1000 Parinti, copii si profesori Participarea la Gala Fondului Stiintescu
4400 Parinti, profesori… Peste 4400 de vizualizari ale emisiunii în direct la Canal 33 România – Educatie tehnologica si antreprenoriala indreptata spre viitor
2000 Parinti, profesori… Emisiune Radio Brasov 07.11.18, 18.12.2018
1250 Parinti, profesori… Emisiune live – Facebook
https://www.facebook.com/roxanailiescu.ro/videos/2054810614603061/

Anul 2019- Beneficiari direcți

Număr beneficiari direcți Vârstă/activitatea
47 5-13- Ateliere individuale gratuite de Robotica -Scoala De vara- Learnex (in total 188 ore)
80 6-11- Ateliere de grup interactive de Robotica (in total 9 ore)
300 elevi, profesori, parinti si oameni din mediul privat de afaceri- In mai 2019, in parteneriat cu ASOCIAȚIA DE ROBOTICĂ EDUCAȚIONALĂ ȘI ȘTIINȚĂ WRO si cu Institutul de Cercetare – Dezvoltare (ICDT) al Universității Transilvania din Brașov, Centrul de cercetare „Informatica Industriala Virtuala si Robotica” am organizat si desfasurat prima „Competiția de Robotică Educațională WORLD ROBOT OLYMPIAD ROMANIA 2019 – Regionala Brasov”
Peste 200 Participarea la Expozitia-05-08 noiembrie Demo Metal – Smart Factory – hub-ul de digitalizare ce facilitează contactul cu cei mai buni profesioniști și interacțiunea cu cele mai relevante experiențe în adoptarea noii paradigme a proceselor de fabricație, pentru punerea la curent, scurtarea termenelor de implementare și menținerea în topul competiției productivității. (in total 48 ore)
6 Profesori care au participat activ la atelierele interactive (in total 9 ore)
25 Ateliere interactive de Robotica – Festival Sinaia
60 Ateliere interactive de Robotica – Deschidere Cartier Hub Learnex

Rezultate obținute în rândul tinerilor

Atitudine Acțiuni pe care le întreprind Rezultate observate în nivelul de motivație și înțelegere a unor concepte
Comunicare și gândire critică initierea copiilor in lumea programării, în domeniul roboticii cu construirea si stabilirea tehnicilor de bază în domeniul roboticii Dezvoltarea unor proiecte comune folosind materialele educationale Mindstorms
Dezvoltarea proceselor cocnitive si emotionale perfectionează aptitudinile legate de utilizarea tehnologiei STEAM, dezvolta ingeniozitatea și își consolidează creativitatea Dezvoltarea creativitatii si a lucrului in echipa
Initiativa si dezvoltarea motorie a copiilor Observarea si intelegerea materialelor puse la dispozitie de centrul educational: Lego, programare, laptop.. Inventarea altor roboti, dincolo de cei cuprinsi in materialele educationale Mindstorms

Proiecte realizate de copiii și tinerii din cadrul Hub-ului Educațional Learnex în perioada 2018-2020:

  • Smart Agriculture- Echipa formata din 2 tineri de 16, respectiv 17 ani
  • Smart City: Echipa formata din 8 copii si tineri cu varste intre 7-16, indrumati de student si masterand -19-23 ani
  • Distribuitorul de pliante: Echipa formata din 2 tineri de 16 ani
  • Colectarea deseurilor: Echipa formata din 2 tineri de 12, respectiv 15 ani
  • Smart City: Echipa formata din 2 tineri de 16 ani, indrumati de trainer (masterand )-23 ani
  • Sistem automat de încuietoare- Student anul l
  • Smart Education: Echipa formata din 2 elevi de 18-19 ani

Cu proiectele realizate de copiii si tinerii de la Hub-ul Educațional Learnex am participat la :

  • WRO-Olimpiada de Robotica educationala- faza nationala 2018-am participat cu 2 echipe unde am luat locul 7- pentru categoria de varsta 8-10 ani si locul 3-categoria de varsta 16-18 ani
  • WRO-Olimpiada de Robotica educationala- faza regionala-organizata de Learnex
  • WRO-Olimpiada de Robotica educationala- faza nationala 2019 am participat cu 5 echipe in Competitia de Robotica World Robot etapa nationala, din care 2 echipe au castigat locul 2-faza nationala, calificandu-se pentru WRO-Danemarca ·
  • WRO -Robotica World Robot- am participat cu 2 echipe in Competitia de Robotica World Robot Danemarca-Rezultate: Locul 5 mondial la Robotic , la categoria Open Senior ă Locul 9 mondial la Robotic , la categoria Open Junior

3. Concluzii

Empatia duce la Motivația de a deveni Solidari și de a Construi împreună.

  • Un tip de gândire centrat pe om (design thinking) duce la găsirea de soluții  fezabile și viabile.
  • Cunoscând nevoile oamenilor poți să descoperi ceea ce este dorit de către o comunitate, gândind ce este fezabil din punct de vedere tehnic și viabil din punct de vedere financiar, lucrând in  echipe multidisciplinare (economiști, ingineri, etc), funcție de natura problemei. Practic, este un act de echilibrare, dar unul absolut esențial pentru proiectarea soluțiilor care sunt de succes și durabile.
  • Empatia este definită ca fiind capacitatea de a percepe motivațiile, gândurile și sentimentele unei alte persoane.
  • Analiza SWOT a grupului (însușiri FORTE / <<mai puțin bune>>), pornită de la individ la grup, duce la o mai bună înțelegere a Eu-ului, ajută la înțelegerea partenerilor de grup și la colaborarea cu ei. Atunci când (pre)adolescent-ul își dezvoltă o opinie stabilă despre el, are deschiderea de a se alătura unui grup și a construi ceva împreună.
  • Dobândirea curajului de a te baza pe ajutorul altcuiva, creșterea încrederii în coechipieri, menținerea și susținerea punctului de vedere propriu, evitând crearea unor situații tensionate duce la îmbunătățirea capacității de planificare si la dezvoltarea capacității copiilor de a lua decizii în cadrul grupului
  • Învățarea de tip peer learning tinde să prindă contur, datorită eficienței sale. Eliminarea diferențelor de generații sau, în cazul adulților, la locul de muncă aduce mai multă deschidere, menținând motivația și pasiunea pentru învățare.
  • Trebuie să fie determinate nevoile de învățare ale copiilor pentru a le da o mai mare autonomie în procesul educațional.
  • Educarea tinerei generații, de la cele mai mici vârstele, prin metodologia design thinking, având ca metodaă de predare peer learningduce la : crearea unor generații care să fie suficient de empatice încât să înțeleagă în detaliu nevoia, motivate să găsească o rezolvare pentru nevoia respectivă din solidaritate pentru comunitatea în care trăiesc, cu resursele pe care le dețin, fără a afecta resursele generațiilor următoare.

References

[1] https://www.facebook.com/planbproject.ro,

[2]https://www.viziere.eu/

[3] https://dexonline.ro/definiție/sustenabilitate

[4 ]https://dexonline.ro/definiție/empatie

[5]https://dexonline.ro/definiție/motivatie

[6] https://dexonline.ro/definiție/educatie

[7] https://dexonline.ro/definiție/solidaritate

[8] https://en.wikipedia.org/wiki/Design_thinking

[9] https://en.wikipedia.org/wiki/Empatie

[10] https://andreirosca.ro/ce-inseamna-empatie/ ;

[11] https://www.clinicaoananicolau.ro/empatia/ 

[12] https://www.ehowenespanol.com/la-empatia-en-adolescentes_12702347/

[13] http://www.youthwork-practice.com/youth-education/27-Empathy.html

[14] https://blog.continu.co/peer-to-peer-learning/

[15]]http://www.medicalstudent.ro/neurologie-și-psihiatrie/neuronii-oglindă-traducerea-neurologică-a-empatiei-și-evoluției-umane.html

[16]https://creeracord.com/2016/08/04/cat-de-important-este-sa-ii-invatam-empatia-pe-copiii-prescolari-de-ce-toti-parintii-si-profesorii-ar-trebui-sa-o-faca/